Ah ah momentul acela când te apucă inspirația la ora 2:30 noaptea.

J

Doar ce am sărit din pat și am înhățat laptopul,  cu riscul de a fi mâine toată ziua  un zombi  - deci fiți îngăduitori - habar n-am ce o să iasă.

Graffiti într-un oraș pașnic precum Curitiba

Mi-am dat eu seama în timp ce încercam să adorm că lunile astea, ultimele, au fost așa ca o vacanță bine meritată după 2 ani de, bine hai să spunem ultimii 3 ca să fim onești, de .... păi de învățat și crescut și plimbat și învățat și mutat din țară în țară, de învățat din nou, de stresat că de!..., de făcut față unor valuri de emoții atât de diferite și contradictorii care de multe ori nici măcar nu s-au sinchisit și ele să vină pe rând ci se găseau în același moment să tragă  în direcții opuse.

Campo Grande - Mato Grosso do Sul

    Zbor cu escala în São Paulo, pământ cărămiziu cât vezi cu ochii din avion, terenuri agricole care par că nu se mai termină și o căldură înăbușitoare - welcome to Camp Grande!

20 și ceva de zile locuit în hostel cu ceilalți 4 STeDe (singurii care ne-am încumetat să venim în Brazilia) și suntem toți în aceeași camera, vă închipuiți ce încântare :)))

Brazilia :)

Pôr  do sol - Arpador

       După 5 luni de Brazilia cred că putem începe să povestim și despre ultimul semestru din experiența STeDE.

Am ajuns aici pe 4 februarie - ha ha fix acum un an ajungeam în Leuven doar că discrepanțele sunt mult prea mari.

Am venit acasă la final de ianuarie - momentul perfect să mă îmbolnăvesc și să zac în pat vreo 2 zile, alea în care eu doream să mă văd cu toată lumea înainte să plec pentru 8 luni din țară ( da, da sunt plecată de aproape 2 ani dar niciodată atât de mult timp fără să fac măcar o vizită și niciodată atât de departe) surprinzător cât de eficientă am fost după cele 2 zile - am dat nas în nas cu persoane pe care nici măcar nu-mi planificasem să le întâlnesc.

Paris sau partea a III-a

La Seine și Tour Eiffel

"Paris, frumosul și urâtul Paris, am ajuns, sunt într-un final aici. După mult visat la Franța nu numai că sunt aici dar sunt chiar în buricul târgului." Am sosit pe 3 septembrie, iar primirea fu ”dură” pentru ca de la aeroport a trebuit sa mă prezint, cu toate bagajele după mine să-mi iau contractul pentru cămin, așa că du-te la CROUS, ia contractul, ți se blochează bagajele la metrou pentru ca ușile s-au închis imediat după mine, după ți se blochează pentru că ieșirea e fix cât bagajul, apoi la CROUS ia și urcă 2 etaje pe scări cu bagajele după tine pentru că biroul pentru străini este într-o parte a clădirii unde nu au lift, apoi coboară-le; francezii niște gentălmeni.... le place să admire femei puternice. Ajung la cămin, completat tot felu de hârțoage, apoi alte documente și alte documente, după 5-6 ore de la sosirea în Paris am reușit să ajung în cameră, și după Leuven am simțit brusc un sentiment de claustrofobie.

Cum a continuat (partea a II-a)

După Italia a urmat Belgia, semestru doi - Leuven, aproximativ 20 de ore de plimbare cu autobuzul Padova - Milano -Bruxelles. 

Leuven e genial - anul trecut pe vremea asta nu credeam că o să spun așa ceva vreodată având în vedere că în martie încă dormeam cu pătura + pilota și tot îmi era frig, Stuart se plimba din cameră în cameră, mirosul de fritate îmi întorcea stomacul pe dos la fel ca și cel din Oude Markt de vineri dimineață, vremea friguroasă și ploioasă te făcea să vrei să-ți tai venele iar "In Leuven we cried"a fost

Bagaje

De ceva ani buni (mai exact de 7) tot fac la bagaje, am început în forță cărând după mine tot dulapul, ca să nu mai spun că pantofii cu toc erau nelipsiți din bagaj că de... standardele erau înalte. Ușor, ușor am ajuns să mă descurc doar cu un ghiozdan așa pentru o săptămână - strictul necesar și atât, împachetat suficient de rapid cât sa fiu gata oricând în 5 minute și să și ies pe ușă. Pantofii cu toc? sunt acolo, acasă în dulap, așteaptă cuminți să mă întorc la ei (că de.... standardele tot înalte au rămas :P) 

Ideea de a căra  a ajuns sa ma oripileze doar ca în ultimii 2 ani tot călătoresc cu master-ul; am schimbat deja 3 țări și prin urmare și 3 cămine studențești, care oricât de occidentale sunt ele tot cămine rămân.